Puterea impartasirii partea a 5-a

Continuarea partii a 4-a

Ai intors incet privirea de la tufa de trandafiri prin care se simtea cum se trezeste alene dar sigur spriritul florilor viitoare. Trandafirii sunt un spectacol fascinant indifferent de anotimp. Fie incremeniti in iarna, cu tepii mereu in alerta pe tulpinile care promit un spectacol fascinant peste putin timp, fie primavara cu lastarii in continua schimbare, fie vara…oh!!!, daaaa, vara intr-o simfonie de culoare si miros imbietor, irezistibil, inconfundabil, fie toamna in retragerea spectaculoasa spre somnul binefacator si odihnitor care urmeaza in iarna. Trandafirii sunt fascinanti oricand i-ai privy pentru ca sunt mereu acolo sa-ti arate o fateta a lor glorioasa indifferent de anotimp.

Intrebarea a sunat iar firesc si curgator:

“Cum invatam sa facem alegerile potrivite pentru o viata implinita si in care sa stralucim cat de mult putem?”

“Din pacate, de obicei, pe oameni ii sperie din start cand isi dau seama cat de bine le-ar putea fi daca ar intelege ca acest lucru este posibil si legitim, chiar. Sunt obisnuiti sa caute continuu binele si fericire, implinirea. Daca nu o mai cauta asiduu, ce ramane? S-o traiasca propriu-zis. Asta sperie pentru ca scoate din rutina. Frumusetea, binecuvantarea omului este ca nu este niciodata singur si niciodata lipsit de resurse asa cum se considera. Dar nu observa asta. Divinitatea este sublima mai ales pentru ca se redescopera permanent prin oameni care au uitat cine sunt si ce au cu adevarat la dispozitie. Redescoperirea permanenta ne obliga sa fim creative iar si iar. Ceea ce am descoperit ieri, intr-o viata anterioara, am uitat in viata aceasta si o luam de la capat sau de la jumatatea drumului. Si uite asa ramanem creativi si in permanenta dorinta de progress, de a continua iar si iar. Daca n-am mai avea ce sa descoperim, ce sa experimentam, ne-am plictis, ne-am plafona, am muri pentru totdeauna. De aceea Creatia ne lasa nenumarate porti deschise de a ne redescoperi permanent.”

Wow, mi-am zis eu, viata este o creatie permanenta iar noi suntem creatorii nostri insine. Nu exista alegeri bune si alegeri rele, important este sa alegem, totul este un drum, important este sa continue. Ei, binentele, ca pe parcurs, invatam ce este constiinta, ce este constienta, nu mai alegem la intamplare, haotic, intrand in dificultati majore, ne cream o disciplina a lucrurilor potrivite, benefice pentru noi si partenerii de drum (care la un nivel inalt de constienta realizam ca suntem tot noi, de fapt).

“Ziceam ca nu suntem singuri, este adevarat, avem multe ajutoare in jurul nostrum, dar mai ales suntem foarte inzestrati cu daruri pe care nu le vedem, nu le recunoastem. Aceste daruri sunt arsenalul nostru de intrumente. Suntem perfect inzestrati pentru a continua drumul decoperirii permanente. Multe, multe daruri. N-am sa amintesc multe dar ce zici de Rabdare, Atentie, Bucurie, Compasiune, Intentie, Intuitie. Si sunt numai cateva din zecile de daruri puternice pe care omul le detine. Aici nu vorbim despre talente, acelea sunt valente ale Creativitatii, minunate si de mare impact, insa absolut orice om poseda o multime de daruri de care uita, de care nu se foloseste. Oare de ce? Face parte din uitare si autodescoperire. Dar ce faci cand te trezesti si deschizi ochii? Te uiti in afara. Ceea ce majoritatea oamenilor uita este vederea interioara. Sa caute prin manualul propriu de utilizare. Desi toti avem latent toate darurile, acolo, in instructiuni scrie care iti sunt cele mai importante si de impact daruri. Insa le putem folosi pe oricare dintre ele. Primul pas este sa aflam de existenta lor si mai ales sa nu le mai negam.

Si ma intorc la intrebare: Cum invatam sa facem alegerile potrivite pentru o viata implinita si in care sa stralucim cat de mult putem? Raspunsul scurt este: folosindu-ne darurile. Aflam ca le avem si le punem la treaba. Cum ar fi o lume in care toti oamenii ar rezolva lucrurile cu Rabdare? Chiar si folosind NUMAI acest dar am ajunge direct intr-o lume de nerecunoscut din nebunia pe care am creat-o acum cu opusul sau. Ne trebuie minuni de neatins? Nu! Ne trebuie sa folosim ceva simplu si la indemana: Rabdarea, Calmul, Atentia, Observarea, Prezenta, oricare dintre acestea este extrem de pretios. Posibil de aplicat? Desigur!”

Deodata, in mintea si sufletul meu s-a facut Lumina! Deodata totul mi s-a parut extreme de usor si un val de speranta s-a ridicat din fiinta mea. Este posibil sa cream pe planeta un loc benefic si linistit pentru toti cu ceea ce avem la indemana, nu este nevoie de solutii salvatoare de neatins, de mare complexitate, miraculoase. Miracolul este aici si il purtam toti in noi!

Citeam undeva ca daca un singur om ridica in neant o idee, crede in ea si o trimite cu energia potrivita in Univers, acea idee prinde o viata proprie. Energia care o insoteste, credinta care o insufleteste, o trimite automat pe nivelul energetic in care idei asemanatoare traiesc si ele. Aceste idei se unesc si cresc impreuna. Si uite asa, nimeni si nimic nu este prea mic pentru a porni o schimbare sau pentru a se alatura unei schimbari deja pornite. Totul este posibil! Asta este frumusetea. Suntem Creatori desavarsiti!

Urari de bine transmise cu mare drag tuturor creatorilor sau mentinatorilor de schimbari benefice!

Rodica