Oare am suporta etichetele pe care, fara sa vrem, le aplicam altora?

Mi-a atras atentia (inca o data! dupa multe alte dati….) faptul oameni extraordinar de atenti si grijulii in forul lor interior (o afirm pentru ca pe multi ii cunosc, pe altii nu dar fac acelasi lucru), confunda fara sa-si dea seama omul, nu fapta acestuia. Retelele de socializare sunt pline ochi de etichetari (nu tag-uri, nu la acelea ma refer) referitoare la identitatea protagonistilor care se exprima public, nu la aprecieri privind prestatia acestora. Daca cineva apare si-si spune parerea, mai mult sau mai putin inspirat (niciodata nu va fi pe placul tuturor, e clar!) va fi imediat etichetat ca fiind “prost/proasta”, “necioplit”, dupa caz, “misogin” sau “feminist”, “ametit/a”sau altcumva, si neaparat, negresit si fara intarziere. Toate aceste etichetari au cumva o legatura cu prestatia in sine pentru ca aceea este vizibila, niciodata persoana in totalitate cu bune si cu rele. Insa nu prestatia intra sub atentia emitentului de pareri ci persoana. Etichetele in sine nu inseamna nimic mai mult decat lipsa de empatie si vederi prea inguste din partea celui care le adreseaza. Daca se refera la prestatie, criticile avizate si constructive ajuta mult. Daca se refera la persoana, ranesc inutil.

Sa tinem seama ca pe noi insine nu ne cunoastem cum suntem in totalitate si nu ne putem eticheta corect in toata complexitatea noastra, darmite pe cei pe care nu-i cunoastem. Intr-o mare masura, emitentul face din automatism un lucru superficial, nemeritat pentru ca tipul acesta de eticherari fac parte din marile greseli ale educatiei. Sa spui unui copil ca “esti dezordonat!”(verdict incorigibil) in loc de “faci dezordine” (corigibil) ii introduce in subconstient un comportament de care, cu vremea, nu-si va mai da seama ca nu ii este propriu. De aici porneste tot. Mai mult, tarele identitare odata insurubate cu strasnicie de catre parinti, bunici, educatori, etc, copiilor, vor fi transmise automat mai departe. Acestia se vor simti indreptatiti sa nu mai faca diferenta in jurul lor intre OAMENI si FAPTELE/ACTIUNILE acestora pentru ca n-au fost invatati ca ar exista vreo diferenta intre fapta si persoana, din pacate! De ex. una este sa ti se spuna ca “esti nesimtit!”(etichetare identitara) si alta este sa ti se spuna ca “nu manifesti sensibilitare la nevoile celor din jur”(etichetare la nivel de actiune). Actiunea se poate corecta, identitatea, nu (sau, oricum, foarte greu daca este constientizata cauza).

Uitandu-ne la ceea ce facem automat, etichetarea/judecarea celorlalti, cum ni se pare daca ne-am aseza in locul lor? Ne-ar placea sa citim postarile noastre ca intr-o oglinda? Ca si cum le-am primi noi? Oare nu ne-am simti nedreptatiti pentru ca nu suntem intelesi? Nu ne-ar parea rau ca suntem etichetati/judecati noi ca persoana (total fara rost si baza reala) dar mesajul nostru nu este inteles asa cum am intentionat sa fie inteles? Sau cateodata nu reusim sa ne exprimam in exterior cu usurinta cu care simtim in noi ceea ce avem de exprimat si n-am dori sa ne fie etichetata/judecata si inteleasa corect exprimarea ci continutul?

Oare cate conflicte personale si comune NU s-ar mai declansa daca am lua lucrurile asa cum sunt si nu i-am eticheta/judeca pe cei care le genereaza sau nu am fi etichetati/judecati la randul nostru? Cum ar fi? Te invit sa-ti inchipui pentru cateva secunde o lume fara judecata celuilalt, cu cel mult analiza actiunilor acestuia. Da, ceea ce facem poate fi corectat, insa etichetarile/judecatile la nivel identitar ranesc profund.

Iti marturisesc ca ma doare sa constat cat de mult pierdem din curatenia comunicarii datorita distorsiunilor de tot felul, etichetarea identitara fiind una dintre ele. Constat si corectez continuu la mine. Imi mai scapa si mie, cine-i perfect?

Tu ce simti fata de aceasta? Te-ai confruntat cu asemenea situatii? Cum ai reactionat? Ce impresie ti-au lasat acestea? Insa ma bucur sa pot constata ca unii oameni sunt in esenta buni dar nu-si dau seama si majoritatea acestora fac lucruri eronate din automatism, nu neaparat cu intentie sa raneasca in jur.

Cu drag, Rodica.